Acum doua zile, in zi de 22, am mers pe un drum necunoscut ,spre padurea de la marginea orasului,atrasa ca de o forta magnetica, soptitoare si magica , spre Malul Lacului. Plecasem de acasa sa culeg coaja si mladite de salcie in scop terapeutic pentru tatal meu si am trait unele dintre cele mai minunate momente ale starii de blandete si Pace,unde Fortele Pamintului imi imbratisau, impletit si despletit ,picioarele goale , urcand in sus prin tot trupul si unindu-se cu Puterile Cerulului ,coborite din Inalturi .
O fiinta draga sufletului meu m-a insotit sa “ma spuna” si transfigureze asa cum sunt in ochii sai ,”Zana Lacului”. Multe feluri de sublime energii am experimentat in viata, insa, a fi Zana Lacului, este extaziant.
Am trimis un gand de chemare catre Spiritul Salciilor sa ma conduca catre o salcie „staroste” care ar vrea sa-mi dea din darurile sale cateva mladite vindecatoare.
Si drumul mi s-a aratat ca si cum ceva “ma plutea” fara gind inspre locul cu Salcia de Dar.
Am ajuns acolo caci fusesem chemata.
„Sa fii unduitoare si frumoasa, Zana Lacului” imi soptea vocea Maretului Spirit al Soarelui.
„Sa fii una cu mine si sa-ti rasara din trup fire de iubire noua, ca iarba primavara, Zana Lacului” imi soptea Maretul Spirit al Pamantului.
„Sa fii radianta si sa imprastii Lumina, Zana Lacului” imi soptea vocea Maretului Spirit al Aerului.
„Sa fii o imensitate de fericire in Marea Tacere, Zeita Lacului” imi soptea vocea Maretul Spirit al Apei.
Si Maretele Spirite dansau in jurul meu, in timp ce eu simteam vibratii nebanuite ale tuturor acestor energii urcand in toata fiinta mea.
Si Cerul l-am simti mai puternic ca niciodata in mine.
Si Cerul in Soare.
Si Soarele in Vant.
Si Vantul in Ape.
Si Apa facandu-mi FIINTA SA FIE.
Prietenul drag care ma insotea imi oglindea intr-un chip foarte inocent starea de copil, de puritate si abandonare a fiintei in starea de „ïarba ti-a crescut in prin haine,Zana Lacului”.
Si cum stateam eu asa jos ,ca un budha feminin, un mic carabus venea vioi si grabit parca vrand sa ajunga la mine,urcand cu un mare curaj pe fusta mea,in sus. Mi-am apropiat si eu de el chipul. El a facut 1000 de pasi si eu o plecaciune in fata sufletului sau care manifesta Viul.
Cine esti tu? ma intreaba el. Si eu raspund cu jucausenie : nu spun. Si un zambet de copil ma inunda in interior.
Cine esti tu? Il intreb eu. Si el raspunde fosnind din aripi diafane: ghici !
Cine esti tu ? ma intreb eu .Si ascult afundata in meditatie cantecul infinit de iubitor din mine.
Am cerut in inima acordul Spiritului Salciei si cand l-am primit i-am desprins mai multe mladite ce le-am adunat in snop.
Le tineam in brat asa cum isi tine mireasa buchetele de flori si simteam mladitele atingandu-mi pielea ca niste mingiieri,ca pe niste riuri,ca pe niste arome ,ce stateau asa cuminti si mergeau cu mine sa vindecam. Le-am tinut asa o vreme , cu multa iubire si ,in lumina calduta a soarelui de aprilie. Am simti locul plin de iarba si explodand de viata de pe malul lacului care m-a chemat sa ma asez sa iau in mine energia Pamantului.
S-o duc in noi.
Pamantul , apa, soarele, focul si apa ti se alatura si fac magii cu energiile benefice, lfacandu-le mai puternice, mai pline de fiintare, de stralucire si de vibratie . Ti se trezeste fericirea si starea de indumnezeire aproape instantaneu.
In cele cateva ore am trait stari de sublime, de conectare si transfigurare cu starea de” Zana Lacului” .
Aceste stari de „zanificare” au ramas in celulele mele si le voi reactiva ori de cate ori voi vedea o mladita de salcie.. ori un lac..ori un om abandonat total de dragul de a ma insoti o bucata de drum, in calatoria mea prin aceasta viata.
Genoveva